Unde s-a dat cu adevărat Bătălia de la Posada? Misterele unei confruntări legendare. Astăzi dezbatem studiul profesorilor dr. Vasile și Ioan Mărculeț

Toamna anului 1330 marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria medievală a Țării Românești, în care Basarab I a reușit să-și asigure independența față de Regatul Ungariei, consolidând astfel formarea unui stat românesc autonom în sudul Carpaților. Conflictul cu regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, a fost determinat de dorința regelui maghiar de a-și reafirma suzeranitatea asupra principatului muntean, care până atunci plătise tribut Budapestei.

Contextul politic și militar

După o serie de tensiuni și conflicte anterioare, Carol Robert a pregătit o campanie militară în toamna anului 1330 cu scopul de a înăbuși autonomia crescândă a lui Basarab I. Dincolo de interesele teritoriale și politice, confruntarea reflecta rivalitățile profunde dintre puterea centrală a regatului ungar și elitele locale românești care aspirau la o mai mare independență.

Basarab I, folosindu-se de cunoștințele sale asupra reliefului și sprijinul populației locale, a adoptat o strategie defensivă și de ambuscadă, ce s-a dovedit fatală pentru armata maghiară. Victoria sa a schimbat cursul istoriei în regiune, contribuind la afirmarea statului Țării Românești ca entitate politică autonomă recunoscută pe plan internațional.

Sursele istorice și dificultatea localizării exacte

Deși bătălia de la Posada este un reper bine cunoscut, localizarea exactă a acesteia rămâne controversată. Sursele istorice medievale, atât documentare cât și literare, oferă descrieri care indică un teren împădurit, strâmt și accidentat, cu râpe abrupte și cu „prisăci” – adică bariere din lemn menite să încetinească înaintarea inamicului.

Diplomele emise de cancelaria ungară după bătălie descriu locul în termeni care subliniază dificultățile geografice și strategice: păduri dese, drumuri înguste și întărituri naturale. Cronicile, precum Chronicon pictum Vindobonense sau Chronicon Budense, întăresc această imagine a unui teren aproape impenetrabil, pe care armata ungară, deși numeroasă, a fost prinsă în capcană.

Cu toate acestea, niciun toponim exact nu a fost consemnat în sursele originale. Denumirea „Posada” a fost introdusă mai târziu de istoricul Nicolae Iorga, iar încercările de a identifica locul bătăliei au dus la numeroase ipoteze, fiecare având argumentele și limitele sale.

Ipoteze și dezbateri privind localizarea bătăliei

Până în prezent, istoricii au propus multiple zone ca posibile locuri ale bătăliei:

• Zona Gherghiței, la două zile de drum de Sibiu, susținută începând cu secolul XVI și preluată de istorici precum Alexandru Xenopol.

• Munții din jurul Curții de Argeș, o localizare susținută de Dimitrie Onciul și alți cercetători care au văzut în această regiune un punct strategic pentru o ambuscadă.

• Traseul Câmpulung-Bran, preferat de Nicolae Iorga, care a avut o influență majoră asupra acceptării acestei ipoteze.

• Defileul Loviştei, între Sălătrucu și Perişani, unde terenul are caracteristici potrivite pentru ambuscadă, dar care, datorită lățimii drumului, ar fi făcut dificilă capturarea întregii armate ungare.

• Banatul Severinului, susținut de Bogdan Petriceicu Hasdeu și alți autori, dar care este puțin probabil din cauza dificultăților logistice și a riscurilor strategice pentru Basarab.

• Valea Oltului, în special pasul Turnu Roșu, propusă și de istoricul maghiar Pál Engel.

• Alte propuneri mai puțin cunoscute, precum Valea Prahovei sau chiar regiuni din județul Gorj.

Argumente pentru Defileul Topologului

Studiul din 2012 propune Defileul Topologului ca loc ideal pentru desfășurarea bătăliei, datorită următoarelor aspecte:

• Geografie: Defileul are o lungime de aproximativ 8 km și o lățime variabilă între 10 și 60 metri, cu pante abrupte și pereți împăduriți, care corespund descrierilor medievale.

• Drum îngust: Urmele unui drum de căruțe cu lățimea de 5-6 metri permit coloanei de ostași să se întindă pe aproximativ 5 km, făcând o ambuscadă totală a unei armate de circa 10.000 de oameni posibilă.

• Posibilitatea de blocare: Prin tăierea copacilor și blocarea drumului, oștenii lui Basarab puteau să împiedice înaintarea și retragerea armatei maghiare, conform relatărilor lui Peter von Duisburg.

• Rute logice de retragere: Defileul Topologului reprezenta o rută directă spre Transilvania pentru armata lui Carol Robert după campania în Țara Românească, fără a-l expune pe Basarab la riscuri excesive.

• Atacurile succesive: Descrierile confruntărilor care au durat mai multe zile și au culminat cu fuga regelui Carol Robert sunt compatibile cu configurația terenului din această zonă.

Concluzii și semnificații

Bătălia de la Posada rămâne un moment fundamental în istoria medievală a României, simbol al rezistenței și al luptei pentru independență. Dezbaterea privind localizarea exactă reflectă complexitatea surselor istorice medievale, dar și importanța detaliilor geografice și strategice în înțelegerea evenimentelor militare.

Propunerea Defileului Topologului, deși nu are pretenția unei certitudini absolute, aduce un plus de argumentație solidă și coerență geografică, integrând descrierile din sursele medievale cu realitățile terenului și strategiile militare posibile.

PANAIT MARIAN

(sursa foto: www.art-emis.ro)