Tumulii în România: monumente funerare ale trecutului milenar
Tumuli sau movilele funerare sunt unele dintre cele mai impresionante relicve ale trecutului antic din România. Aceste formațiuni de pământ și piatră, ridicate de-a lungul mileniilor, marchează morminte ale comunităților preistorice și antice, oferind o fereastră unică către civilizațiile care au locuit pe teritoriul actual al țării noastre.
Ce sunt tumulii?
Tumuli (plural de la latinescul tumulus) sunt movile artificiale construite peste morminte, folosite în diverse epoci pentru a proteja și comemora morții. În România, tumulii au fost ridicați de comunități din epoca neolitică, epoca bronzului, epoca fierului și chiar în perioada dacică, fiind asociați cu ritualuri funerare complexe.
Aceste movile pot avea dimensiuni diferite, unele atingând chiar zeci de metri în diametru și câțiva metri în înălțime. Ele ascund adesea camere mortuare, în care se găsesc rămășițe umane însoțite de obiecte personale, arme, vase ceramice sau bijuterii.
Importanța arheologică a tumulilor din România
Pe teritoriul României există înregistrate peste 2600 de tumuli, iar cercetările arheologice au scos la iveală informații valoroase despre practicile funerare, structurile sociale și culturale ale populațiilor vechi.
Exemple concrete de tumuli din România
1. Necropola tumulară din Valea Prahovei
Situată între localitățile Ploiești și Câmpina, această necropolă cuprinde peste 350 de movile funerare. Cercetările au arătat că aici au fost îngropate comunități din epoca bronzului și epoca fierului, cu ritualuri variate, de la incinerații la inhumații. Obiectele descoperite aici – arme, podoabe, vase ceramice – reflectă o societate complexă, cu legături comerciale extinse.
2. Tumulii de la Apold (județele Mureș și Sibiu)
Aceste movile sunt asociate culturii celtice și formează o necropolă cu un mormânt central impunător, înconjurat de alte movile mai mici. Această configurație sugerează existența unei structuri sociale ierarhizate, unde tumulul central aparținea unui lider sau unei familii importante.
3. Movila de la Silvașu de Jos (județul Hunedoara)
Un tumul important din epoca bronzului, investigat recent cu metode moderne precum magnetometria și tomografia de rezistență electrică. Cercetările au identificat structuri complexe și faze multiple de construcție datate în jurul anilor 3200–2700 î.Hr. Movila oferă o perspectivă asupra dezvoltării culturale și a practicilor funerare din zona Munților Apuseni.
4. Tumulii din zona Teleormanului
Aceste movile, cu o vechime de peste 3000 de ani, sunt asociate culturii geto-dacice și reflectă continuitatea tradiției tumulare în spațiul carpato-danubiano-pontic. Siturile au fost studiate pentru a înțelege influențele culturale și militare în perioada pre-romană.
5. Tumulii din Dobrogea
Regiunea Dobrogea, datorită poziției sale strategice între Dunăre și Marea Neagră, găzduiește numeroase tumuli care datează din epoca bronzului și epoca fierului. Acești tumuli sunt asociați cu triburi getice și tracice, fiind un important martor al vieții și practicilor funerare ale populațiilor antice din zona litorală. De exemplu, tumulii de la Adamclisi, cunoscuți și pentru monumentul Tropaeum Traiani din apropiere, au oferit indicii valoroase despre comunitățile războinice și tradițiile lor.
Metode moderne de cercetare
Arheologii folosesc astăzi tehnologii neinvazive pentru a studia tumulii, evitând distrugerea acestor monumente. Tehnici precum magnetometria și tomografia oferă hărți detaliate ale structurii interne, făcând posibilă planificarea săpăturilor cu precizie și reducând riscurile de degradare.
Tumuli reprezintă mărturii extraordinare ale istoriei și culturii antice din România. Studii și săpături arheologice în situri ca Valea Prahovei, Apold, Silvașu de Jos sau Dobrogea au adus la lumină detalii esențiale despre credințe, ierarhii sociale și conexiuni culturale în diverse epoci istorice. Ele continuă să fascineze specialiștii și pasionații de istorie, dezvăluind povestea complexă a strămoșilor noștri.
PANAIT MARIAN
(sursa foto: cimec.ro)
