28 iulie 1914: Începutul Primului Război Mondial – Declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei

La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara război Serbiei, declanșând ceea ce avea să devină unul dintre cele mai devastatoare conflicte din istoria umanității: Primul Război Mondial (1914–1918). Acest moment nu a fost unul izolat, ci a reprezentat punctul culminant al unei serii de tensiuni politice, militare și naționaliste acumulate în Europa de-a lungul deceniilor anterioare.

Contextul istoric: Balcanii, „butoiul cu pulbere al Europei”

La începutul secolului XX, Europa era împărțită în două mari blocuri politico-militare:

• Tripla Alianță: Germania, Austro-Ungaria și Italia

  Articole similare

  • 
    23 ianuarie 1878: Armistițiul care încheie războiul pentru independența României

    o săptămână în urmă
  • 
    18–21 ianuarie 1919 – România la Conferința de Pace de la Paris, moment decisiv pentru afirmarea statului național

    2 săptămâni în urmă

• Antanta: Franța, Rusia și Marea Britanie

Pe lângă rivalitățile economice și coloniale, o sursă majoră de instabilitate era regiunea Balcanilor, unde imperiile Austro-Ungar și Otoman se confruntau cu mișcări naționaliste puternice și cu expansiunea influenței ruse. Serbia, o țară slavă mică dar ambițioasă, era sprijinită de Rusia în ambițiile sale de a unifica slavii de sud, ceea ce intra în conflict direct cu interesele Austro-Ungariei, care deținea teritorii locuite de sârbi (precum Bosnia-Herțegovina).

Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand – scânteia conflictului

Pe 28 iunie 1914, arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungar, și soția sa, Sofia, au fost asasinați la Sarajevo de Gavrilo Princip, un naționalist sârb bosniac afiliat grupării radicale „Mâna Neagră”. Acest atentat a oferit Austro-Ungariei pretextul de a acționa împotriva Serbiei, pe care o suspecta de complicitate.

Ultimatumul austro-ungar și reacția sârbă

Pe 23 iulie 1914, Austro-Ungaria a transmis Serbiei un ultimatum cu 10 puncte, extrem de dur, cerând, printre altele, participarea autorităților austro-ungare la ancheta în Serbia. Deși Serbia a acceptat majoritatea cerințelor, a refuzat punctul care le-ar fi încălcat suveranitatea. Această reacție a fost considerată insuficientă la Viena.

28 iulie 1914: Declarația de război

La exact o lună după atentatul de la Sarajevo, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, marcând începutul unei reacții în lanț, prin activarea sistemului de alianțe.

Escaladarea conflictului – De la criză balcanică la război mondial

Declarația de război a fost urmată rapid de alte implicări:

• 1 august 1914 – Germania declară război Rusiei

• 3 august 1914 – Germania declară război Franței

• 4 august 1914 – Marea Britanie intră în război împotriva Germaniei

• 6 august 1914 – Austro-Ungaria declară război Rusiei

• În scurt timp, tot continentul european (și nu numai) era angrenat într-un conflict global.

Consecințe imediate și pe termen lung

• Primul Război Mondial a durat până în noiembrie 1918, implicând peste 30 de țări și provocând aproximativ 20 de milioane de morți și alți 21 de milioane de răniți.

• A dus la prăbușirea a patru imperii: Austro-Ungar, Rus, Otoman și German.

• A modificat definitiv harta politică a Europei și a creat condițiile pentru al Doilea Război Mondial (1939–1945).

Declarația de război a Austro-Ungariei împotriva Serbiei, pe 28 iulie 1914, a fost un moment de cotitură în istoria modernă. Deși conflictul a pornit dintr-o dispută regională, sistemul de alianțe și tensiunile geopolitice existente au transformat rapid criza într-un conflict mondial fără precedent. Lecțiile acestui eveniment continuă să fie studiate și astăzi ca avertisment asupra pericolelor rivalităților nerezolvate.

(sursa foto: adevărul.ro)

PANAIT MARIAN