Conacul Moruzi de la Târgșoru Vechi – istorie boierească, legendă și renaștere
În incinta rezervației arheologice de la Târgșoru Vechi, lângă Mănăstirea Turnu din județul Prahova, se află ruinele Conacului Moruzi. Clădirea, astăzi în paragină, are o istorie fascinantă, legată de o veche familie boierească, de transformări agrare moderne și de planuri îndrăznețe de restaurare.
1. Familia Moruzi: origini și influență
Familia Moruzi (sau Mourouzis) are origini grecești, fiind atestată încă din secolele XVI–XVII, cu rădăcini în zona Pontului Euxin. De-a lungul secolelor, mai mulți membri ai familiei au devenit dragomani ai Porții Otomane, domnitori fanarioți ai Țărilor Române sau figuri culturale și politice marcante.
Printre cele mai cunoscute figuri:
-
Constantin Moruzi, domnitor în Moldova.
-
Dumitru C. Moruzi, scriitor și aristocrat, autor al unor romane cu teme sociale și naționaliste.
-
Gheorghe Moruzi, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul hipismului și dezvoltarea de ferme moderne.
Familia a fost înrudită cu alte familii importante din spațiul românesc, precum Rosetti, Ipsilanti și Mavrocordat. Pe lângă implicarea politică, Moruzii au promovat educația, medicina și agricultura modernă în România.
2. Conacul Moruzi – arhitectură și destinație
Conacul de la Târgșoru Vechi a fost construit la începutul secolului XX în stil neoromânesc, pe domeniul deținut de familie încă din 1775. Clădirea făcea parte dintr-un ansamblu agrar modern, considerat o fermă-model, unde se experimentau metode vest-europene de agricultură și creștere a animalelor.
Construit într-o zonă de mare valoare istorică și arheologică, conacul se află în imediata vecinătate a:
-
termelor romane de secol II,
-
ruinelor medievale ale Curții domnești,
-
bisericilor ctitorite de Vlad Țepeș și Mihnea Turcitul,
-
Mănăstirii Turnu, datând din 1461.
3. După 1947: abandon, cumpărare și procese
După instaurarea regimului comunist, conacul a fost naționalizat în 1947, iar moșia a fost fragmentată. A intrat într-o perioadă de abandon, degradare și utilizări improprii.
În 2007, Mănăstirea Turnu a achiziționat conacul cu suma de aproximativ 80.000 €, pentru a împiedica transformarea lui într-un restaurant cu tematică „Dracula”. Achiziția a fost urmată de patru ani de litigii cu un presupus moștenitor Moruzi, însă în final, mănăstirea a câștigat definitiv dreptul de proprietate.
4. Starea actuală și viitorul conacului
Conacul este degradat și neaccesibil publicului. Acoperișul este în parte prăbușit, iar structura a fost afectată de intemperii și lipsa întreținerii. Cu toate acestea, Mănăstirea Turnu are planuri concrete pentru restaurare:
-
Reabilitarea completă a clădirii.
-
Transformarea sa într-o clinică naturistă, axată pe apiterapie – tratamente pe bază de miere și produse apicole.
-
Susținerea proiectului de către părintele doctor Pavel, medic internist, care ar urma să practice aici.
Mănăstirea deține în prezent peste 500 de stupi, ceea ce asigură resursa pentru viitoarea clinică. Totuși, doar pentru refacerea structurală sunt estimate costuri de sute de mii de euro.
5. Povești, legende și atmosfera locului
Locul este încărcat de istorie și mituri:
-
Se spune că Vlad Țepeș a ctitorit mănăstirea din apropiere ca act de ispășire.
-
Conacul a fost cândva parte dintr-un întreg complex aristocratic – cu livezi, grajduri, grânare și fântâni arteziene.
-
Vizitatori urbex care au explorat ruinele recent vorbesc despre atmosfera misterioasă, prezența câinilor de pază și riscurile legate de accesul în clădire.
Deși astăzi ruinat, conacul încă păstrează detalii arhitecturale spectaculoase – arcade, coloane ornamentale, feronerie artizanală și urme ale unei epoci glorioase.
Conacul Moruzi nu este doar o ruină uitată, ci o veritabilă piesă de patrimoniu, cu o poveste ce leagă trecutul aristocratic de un posibil viitor terapeutic. Îmbinând istoria familiei Moruzi cu spiritualitatea mănăstirii și planurile moderne de restaurare, locul oferă o oportunitate rară de reconectare cu valorile pierdute ale României boierești.
