Câmpina – trecutul care inspiră: destinație de top pentru turismul istoric
Redescoperă patrimoniul și comorile istorice ale zonei
Aspecte generale: Conform datelor meteorologice este cel mai însorit oraș; a fost vamă cu Transilvania/Regatul Ungariei (comerț, drumuri comerciale); în partea de S a orașului sunt descoperite resurse de petrol și are loc prima exploatare mecanizată (1890)- prima schelă petrolieră; Rafinăria ”Steaua Română” este înființată în anul 1897; orașul s-a dezvoltat între râurile Prahova- Doftana, pe o terasă a râului Prahova (aspect de platou); climat blând, ferit de vânt, un aer foarte curat fiind în zona Câmpinița; o salbă de lacuri formate prin tasare în sare pe aliniament E-V (lacurile Curiacu și Bisericii fiind apoi amenajate); în oraș funcționează și un Centru de Informare Turistică;
Obiective turistice:
- Castelul ”Iulia Hașdeu”: din anul 1965 este Muzeul Memorial ”Bogdan Petriceicu Hașdeu”; Salon de primire (locul unde dna Iulia Hașdeu își primea invitații; pian, medalioane cu membrii familiei, obiecte care au aparținut familiei, fotografii, mobilier tip Biedermayer); Sala Templului (intrarea în castel cu oglinzile paralele- infinitul; Statuia lui Iisus- realizată de către Raphael Casciani la Paris între 1894-1895; bolta este repictată după modelul original); Camera Verde (pianina); Camera Albastră (biblioteca); Biroul lui B.P. Hașdeu (sobele sunt lucrate de meșteri austrieci; vitraliile de la geamuri sunt înconjurate de grilaje din fier; pictură murală pe perete- nu este tapet; biroul la care lucra B.P. Hașdeu; mobilier, tabloul pictat de Iulia- copie; tabloul lui B.P. Hașdeu și o parte dintre cărțile lui); Sala de spiritism (numită și ”camera obscură”); Camera Iuliei (numită și ”camera cu cale”- simbolul morții timpurii; obiecte ale Iuliei- păpușa, caietele, măsuța de lucru, etc);
- Muzeul Memorial ”Nicolae Grigorescu”: obiecte, tablouri originale, cărțile lui N. Grigorescu; casa originală a fost ocupată de către armata germană și a ajuns o ruină după ce a ars; în anul 1954 este reconstruită pe vechile temelii sub îndrumarea fiului Gheorghe; Atelierul lui N. Grigorescu (înalt și spațios cu mult lemn; 3 tablouri din perioada Barbizon- peisaje, care cu boi- tema favorită a pictorului, autoportret realizat la aproximativ 30 de ani; șevaletul; tablouri din timpul Războiului de Independență și din ”perioada albă”; inclusiv ramele tablourilor sunt cele originale; Sufrageria (mobilă franțuzească, tapiserie din sec. XVII, ceramică, tablouri cu flori realizate în tehnica cuțitului, sobă); Biblioteca (cărțile lui N. Grigorescu; cel mai mic ”car cu boi”- 1901, tablouri cu teme religioase); colecție de obiecte orientale; etaj (cuprinde: holul de primire- costume populare, vase decorative; dormitorul- patul original, lucrări de grafică, fotografii, vase decorative; dormitorul fiului);
- Sediul Companiei ”Steaua Română” (1941): împreună cu Astra Română a dominat industria petrolului din România până la venirea comuniștilor; este un fost conac al lui Dimitrie Hernya (pionierul petrolului câmpinean); în fața conacului se află un parc natural; clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940 (la nivel general Câmpina a fost destul de mult afectată); lângă rafinăria ”Steaua Română” se află o cale ferată ce mergea la Telega (pentru transportul de sare); este cea mai veche din România de acest tip, în prezent este nefuncțională; Rafinăria ”Steaua Română” a devenit în anul 1904 cea mai mare și mai bine echipată din Europa mai ales datorită capitalului german; a fost bombardată în cele două războaie mondiale, sabotată de către un comando britanic- cu toate acestea este destul de bine conservată, cu toate elementele din perioadele de dezvoltare;
- Vilele de pe strada Schelelor: construite odată cu sediul Companiei ”Steaua Română” (aici trăiau funcționarii)¸ numeroase facilități (3 ștranduri); unele vile prezintă elemente mediteraneene; pavilioanele băilor din Câmpina (sfârșit de secol XIX);
- Vilele/clădirile de pe strada Mărășești: Vila Ioanid (din anii 30 a aparținut unui cunoscut petrolist- Pericle Ioanid; elemente mediteraneene); Casa Busuioc Murariu (1946, stil modernist, casă de vacanță cu un aer mediterenean); Vila Șteflea (1911, a aparținut lui Ioan C. Șteflea- mare comerciant din oraș); Clădirea fostului liceu de fete (construită în etape între anii 20-30 ai sec. XX; în prezent este Liceul de Petrol ”Dr. chimist C. Istrati”; Vila ing. Nicolae Popescu (1935, stil național, arhitect Toma T. Socolescu; proprietarul era poreclit ”Parafină”- fiind șeful secției de parafină); Vila dr. Ștefan Fillipide (196, stil modernist); Vila Steensballe Otto (prima jumătate a sec. XX, a fost sediul al Primăriei, azi este locuință); Casa Nicolae
Manolescu (anii 30; critic de artă);
- Sediul central al Companiei ”Astra Română” (1916, în mai multe etape): activități de cercetare- prospectare în perioada interbelică; bunker anti-bombardament;
- Vila Câmpinița (1906): construită de către Societatea ”Steaua Română”; a fost refăcută după cutremurul din 1940; a fost vilă de protocol a directorilor rafinăriei, naționalizată în anul 1948, în prezent este Grădiniță; a făcut parte din Domeniul lui Ion Heliade Rădulescu, un timp aici a locuit și Alexandru Vlahuță;
- Ansamblul Slobozia: sit arheologic din Epoca Bronzului (Culturile Tei, Noua, Monteoru); moșie închiriată Mănăstirii Sinaia (1697) devenind metoc al acesteia; se dezvoltă un sat în jurul acestuia cu numele de Slobozia; existau hanuri și mori pe văile cursurilor de apă (mai ales pe
râul Doftana); Casa principală a metocului (beciul și fundația datează din anul 1800 iar restul de 1840) deține și Muzeul Parohial, în apropiere fiind descoperite morminte din Epoca Bronzului (necropolă); o parte din obiectele descoperite aici se află expuse în beciurile casei (mai ales obiecte de ceramică); anexele fostelor grajduri (1842); Biserica Nouă (finalizată în anul 2000, este construită în stil brâncovenesc, pictură în frescă); Biserica Veche ”Sfântul Nicolae” (cloponița, Troița Eroilor din al Doilea Război Mondial; sub această biserică au fost descoperite urmele bisericii anterioare- fundațiile, respectiv ctitoria egumenului Damaschin- starețul Mănăstirii Sinaia care își are aici mormântul- recent descoperit: ”Dionisie monahul d: 1820”).
Alte elemente de interes turistic:
Vila Lahovary (a fost casa de oaspeți a Astrei Române, naționalizată ulterior); Vila Grigore Bănescu (1898; Grigore Bănescu a fost subprefect de Câmpina);
(sursa foto: muzeulhasdeu.ro)
