27 August 1916: România intră în Primul Război Mondial – Declarația de război și ofensiva în Transilvania

... ne-am grăbit? A fost cea mai bună decizie?

La 27 august 1916, România face pasul decisiv către împlinirea idealului național al unirii tuturor românilor. În aceea seară, la ora 21:00, ambasadorul român la Viena, Edgar Mavrocordat, a depus personal, la secretariatul Ministerului Austro-Ungar de Externe, declarația de război a Regatului României împotriva Austro-Ungariei. Gestul avea o semnificație profundă, anunțând intrarea oficială a țării în Primul Război Mondial de partea Antantei, alături de Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia.

Contextul istoric și diplomatic

Până în vara anului 1916, România adoptase o poziție de neutralitate, deși tratatul defensiv din 1883 o lega teoretic de Puterile Centrale. Totuși, această alianță nu obliga România la participare într-un război de agresiune, cum era cel declanșat de Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914.

Negocierile purtate în secret cu Antanta, în special cu Franța și Marea Britanie, au dus la semnarea, pe 17/30 august 1916, a Tratatului de Alianță și a unei convenții militare. În baza acestora, România primea promisiunea recunoașterii drepturilor asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei de Nord, în schimbul intrării în război împotriva Austro-Ungariei.

Declarația de război

Declarația redactată de guvernul român sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu a fost transmisă cu demnitate și precizie diplomatică. Textul afirma că România nu mai poate rămâne neutră în fața luptei pentru „eliberarea fraților din Transilvania” și că, în acord cu tratatele internaționale și voința națională, statul român intră în conflict împotriva Austro-Ungariei. Cu acest act, România se alătura oficial taberei Antantei, iar conflictul din Europa căpăta o nouă dimensiune strategică.

Ofensiva în Transilvania

Imediat după declarația de război, Armata Română a lansat o ofensivă generală în Transilvania, teritoriu aflat sub dominație austro-ungară și locuit majoritar de români. Trei armate române, totalizând aproximativ 440.000 de oameni, au trecut Carpații, înaintând pe trei direcții principale:

Nord (Armata a 2-a): spre Maramureș și Valea Someșului
Centru (Armata a 1-a): spre Brașov și Târgu Mureș
Sud (Armata a 3-a): spre Sibiu și Valea Oltului

Ofensiva inițială a fost un succes. Trupele române au avansat adânc în teritoriul transilvănean, eliberând zeci de localități. Populația românească a întâmpinat soldații cu entuziasm, văzând în ei nu doar armata unui stat aliat, ci pe frații veniți să elibereze ținuturile strămoșești.

O etapă importantă în lupta pentru unitate

Intrarea României în război a avut o semnificație profund națională. Era un act de voință istorică, motivat de dorința de unificare a tuturor provinciilor locuite de români într-un singur stat. Deși următoarele luni vor aduce grele încercări – înfrângeri militare, pierderi teritoriale temporare, ocupația Bucureștiului – momentul 27 august 1916 rămâne un punct de cotitură în istoria modernă a României.

În ciuda obstacolelor ulterioare, acest pas hotărât a deschis calea către Marea Unire din 1918. Declarația lui Edgar Mavrocordat a reprezentat nu doar un act diplomatic, ci o piatră de temelie în procesul de desăvârșire a statului național român.