29 august 1916: când Bucureștiul a fost bombardat din aer – atacul zeppelinului german LZ101
Bucureștiul devenea, pentru o noapte, un front aerian.
În noaptea de 28 spre 29 august 1916 (15/16 august pe stil vechi), Bucureștiul intra, fără voia sa, în istoria războiului modern ca a treia capitală europeană bombardată din aer, după Paris și Londra. Evenimentul avea loc la doar câteva zile după intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei. Pentru prima dată, războiul ajungea literalmente deasupra capetelor bucureștenilor.
Context istoric: România intră în război
La 27 august 1916, România declara război Austro-Ungariei și, implicit, intra în conflict cu Germania, Bulgaria și Imperiul Otoman. Capitala țării, aflată la mică distanță de linia frontului din sud (unde se duceau lupte în Dobrogea și pe Carpați), devenea un obiectiv strategic pentru forțele inamice.
Germania, pionieră în utilizarea dirijabilelor militare de tip Zeppelin, a răspuns rapid și violent: printr-un raid aerian nocturn menit să lovească inima statului român.
Atacul aerian: Zeppelinele vin din cer
În acea noapte din august, dirijabilul Zeppelin LZ101 (cunoscut și ca LZ85 în unele surse), parte dintr-o escadrilă specializată în bombardamente strategice, a primit ordinul de a executa un atac aerian asupra Bucureștiului. Zeppelinii erau nave uriașe, umplute cu hidrogen, capabile să zboare la altitudini considerabile și să transporte tone de bombe.
Survolând orașul la o altitudine de aproximativ 3.000 de metri, LZ101 a scăpat de tirul bateriilor antiaeriene române, care nu erau echipate pentru a lovi ținte la o asemenea înălțime. La acea oră târzie din noapte, apărarea orașului a deschis focul, dar fără succes.
Dirijabilul german a lansat bombe asupra unor puncte-cheie ale orașului, vizând infrastructura, zone industriale și, conform unor rapoarte ulterioare, și zone civile. Efectele nu au fost catastrofale, dar au fost suficiente pentru a semăna panică și nesiguranță în rândul populației civile și pentru a marca începutul unui nou tip de război: războiul aerian.
Impactul atacului
Deși pierderile materiale și umane nu au fost semnificative comparativ cu alte raiduri din Europa Occidentală, impactul psihologic asupra locuitorilor Bucureștiului a fost profund. Oamenii se aflau pentru prima oară în fața unei realități terifiante: capitala putea fi atacată din cer, fără avertisment, de o forță invizibilă.
Atacul a determinat autoritățile române să ia măsuri de urgență pentru apărarea antiaeriană a orașului, deși mijloacele erau limitate. A fost un semnal clar că războiul modern nu se purta doar pe câmpul de luptă, ci și deasupra orașelor, asupra civililor.
Bucureștiul, al treilea oraș european bombardat
Până în acel moment, doar Parisul și Londra mai suferiseră bombardamente aeriene de la Zeppelini germani. Intrarea Bucureștiului în această listă a fost o dovadă a extinderii globale a conflictului și a noilor metode de război, în care granițele geografice contau mai puțin decât puterea și raza de acțiune a tehnologiei militare.
Atacul din noaptea de 28/29 august 1916 asupra Bucureștiului rămâne un moment simbolic în istoria Primului Război Mondial. Nu doar pentru că marchează prima acțiune aeriană majoră împotriva capitalei României, ci și pentru că reflectă începutul unei epoci în care războiul nu mai era doar o confruntare de armate, ci și o amenințare directă asupra civilizației urbane.
(sursa foto: europecentenary.eu)
