18 octombrie 1881 – Primul drum de fier românesc: linia Buzău – Mărășești, construită de inginerii noștri
Inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărășești marchează prima realizare majoră a ingineriei feroviare românești, semn al progresului tehnic și al ambiției naționale de modernizare.
Context istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, România intrase într-o nouă etapă de dezvoltare. După proclamarea regatului în 1881, statul român își consolida poziția internă și externă, iar modernizarea infrastructurii devenise o prioritate. Până atunci, majoritatea lucrărilor feroviare de amploare fuseseră proiectate și executate de firme și ingineri străini, în special germani și austrieci.
În acest context, realizarea liniei ferate Buzău – Mărășești, în întregime de către ingineri români, reprezenta o premieră tehnică și un pas hotărât spre autonomia tehnologică a țării.
Linia Buzău – Mărășești: o lucrare 100% românească
La 18 octombrie 1881, avea loc inaugurarea oficială a liniei de cale ferată Buzău – Mărășești, care se întindea pe o distanță de aproximativ 82 de kilometri. Acesta a fost primul proiect feroviar românesc proiectat, executat și finalizat exclusiv de ingineri și muncitori români – o realizare care demonstra capacitatea profesională și tehnică a tinerului stat român.
Traseul făcea legătura între Muntenia și Moldova, între două importante centre feroviare: Buzău (legat deja de București și Brăila) și Mărășești, un nod feroviar strategic pentru nordul Moldovei.
Semnificație și impact
Această linie de cale ferată a avut o importanță deosebită pentru:
-
Transportul comercial și agricol, facilitând circulația cerealelor din Moldova spre porturile dunărene;
-
Unificarea economică și logistică a țării, contribuind la o mai bună legătură între regiunile istorice;
-
Dezvoltarea industriei românești, prin reducerea dependenței de specialiști străini;
-
Consolidarea mândriei naționale, prin demonstrarea capacității tehnice interne.
Mai mult decât atât, această linie feroviară a deschis drumul unei noi generații de ingineri, formate în școlile din țară, care vor participa ulterior la construcția rețelei naționale de transport, inclusiv în zone dificile din punct de vedere geografic.
Un simbol al modernizării României
Inaugurarea liniei Buzău – Mărășești nu a fost doar un eveniment tehnic, ci și un simbol al maturizării României moderne. Într-o epocă în care transportul însemna progres, siguranță și prestigiu, faptul că inginerii români puteau concepe și executa asemenea proiecte marca o schimbare de paradigmă.
Această linie avea să joace, câteva decenii mai târziu, un rol crucial în transportul trupelor și materialelor militare în timpul Primului Război Mondial, mai ales în luptele eroice de la Mărășești.
Data de 18 octombrie 1881 rămâne un moment de referință în istoria tehnică a României. Prin construcția liniei ferate Buzău – Mărășești, România a demonstrat că poate construi singură – cu mintea, priceperea și brațele propriilor oameni – drumurile spre modernitate. A fost mai mult decât o inaugurare: a fost declarația de independență a ingineriei românești.
(sursa foto: rador.ro)
