13 noiembrie 1918 – ciocnirea de la Lujeni dintre trupele române și milițiile ucrainene
Primul contact armat din nordul Bucovinei, la finalul Primului Război Mondial, în contextul prăbușirii Imperiului Austro-Ungar
La 13 noiembrie 1918, în localitatea Lujeni (astăzi Lujanî, în Ucraina), a avut loc o confruntare armată între avangarda trupelor române care înaintau spre Cernăuți și milițiile ucrainene care încercau să-și mențină controlul asupra Bucovinei. Incidentul a marcat începutul operațiunilor militare prin care România a restabilit ordinea în această provincie, aflată atunci într-o stare de haos după destrămarea Imperiului Austro-Ungar.
Contextul istoric
La sfârșitul Primului Război Mondial, în toamna anului 1918, Austro-Ungaria se prăbușea, iar teritoriile sale multinaționale erau revendicate de noile state naționale. În Bucovina, situația era tensionată: populația românească, reprezentată de Consiliul Național Român, cerea unirea cu Regatul României, în timp ce grupările ucrainene doreau alipirea părții de nord la noua Republică Populară a Ucrainei Occidentale.
În acest context, la începutul lunii noiembrie, milițiile ucrainene au ocupat mai multe localități din nordul Bucovinei și au încercat să preia controlul asupra Cernăuțiului, capitala provinciei. Situația devenise alarmantă pentru autoritățile române din zonă, care au solicitat intervenția armatei române pentru a proteja populația civilă și a restabili ordinea.
Ciocnirea de la Lujeni
Pe 13 noiembrie 1918, avangarda trupelor române – unități din Divizia 8, care înaintau dinspre Dorohoi – a ajuns în zona Lujeni, unde a întâlnit rezistența unor formațiuni ucrainene înarmate. A urmat o scurtă ciocnire armată, soldată cu pierderi minore de ambele părți, dar cu un rezultat clar: retragerea milițiilor ucrainene și continuarea marșului trupelor române spre Cernăuți.
Această confruntare, deși de mică amploare, a avut o importanță strategică majoră, fiind primul contact direct dintre armata română și forțele ucrainene în nordul Bucovinei. Ea a deschis calea pentru ocuparea pașnică a Cernăuțiului câteva zile mai târziu, pe 11/23 noiembrie 1918, și pentru instaurarea administrației românești în provincie.
Urmările evenimentului
După ciocnirea de la Lujeni, trupele române au înaintat rapid, fiind primite favorabil de populația românească. Pe 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a votat în unanimitate unirea Bucovinei cu Regatul României, act care a consfințit revenirea acestei provincii istorice în granițele statului național român.
Evenimentul de la Lujeni simbolizează momentul în care România a acționat ferm pentru apărarea populației sale și pentru stabilizarea unei regiuni cu o situație politică fragilă.
Semnificația istorică
Ciocnirea de la Lujeni din 13 noiembrie 1918 rămâne un episod semnificativ al procesului de întregire națională. Ea a arătat hotărârea autorităților române de a apăra drepturile și siguranța populației din Bucovina și a pregătit terenul pentru unirea oficială de la sfârșitul lunii noiembrie.
Astăzi, acest moment este privit ca un pas esențial în consolidarea României Mari – o acțiune militară limitată, dar decisivă, care a confirmat dorința de unitate și de stabilitate într-o perioadă plină de incertitudini pentru întreaga Europă Centrală și de Est.
(sursa foto: wikipedia)
